Uniunea Europeană

UNIUNEA EUROPEANĂ

ZILELE EUROPENE ALE PATRIMONIULUI 2023
a XXX-a ediție în România

Având în vedere adresa nr. 2101/12.06.2023 din partea Ministerului Culturii – Direcția Patrimoniu Cultural, vă comunicăm următoarele:

În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetăteni sunt invitați să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la inițiativa comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene. Din anul 1992 și în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanților ocazia să descopere nu numai monumente istoice, dar și patrimoniul cultural mai puțin cunoscut care, în mod obișnuit, nu sunt accesibile publicului larg. Evenimentele culturale organizate cu acest prilej, se adresează tuturor cetățenilor oferindu-le un mediu istoric atractiv ce favorizează comunicarea interpersonală. Apropierea față de patrimoniul cultural conștientizează sentimentul identitar al locuitorilor, de apartanență la valorile țării, ale regiunii, ale orașului sau ale mediului rural și îmbogățește cunoașterea diversității societății noastre, contribuind la o mai bună întelegere mutuală între cetățeni.

În anul 2023, Consiliul Europei a ales tema Living heritage, adică Patrimoniul viu. Zilele europene ale patrimoniului în 2023 prezintă numeroase oportunități pentru organizatorii de evenimente și vizitatorii să reflecteze asupra modului în care ne putem identifica și proteja patrimoniul cultural.

Patrimoniul cultural comun al Europei este dinamic și se îmbogățește nu doar prin redescoperirea rădăcinilor comune ale popoarelor și națiunilor europene cât și prin continua evoluție a inițiativelor și programelor dedicate, printre care și Zilele Europene ale Patrimoniului. Acestea sunt recunoscute public și au propria lor moștenire și un clar caracter inclusiv care merită să fie dezvoltat și studiat sistematic.

Aceste considerente au constituit temeiul formulării temei “ Patrimoniul cultural și comunitatea locală ” pentru organizarea și desfășurarea evenimentelor ediției ZEP, prin care să se reflecte semnificațiile anului 2023 pentru România în contextul cultural european.

Data de desfășurare a evenimentelor ediției a XXX-a în România: sâmbătă – 16 septembrie 2023;

Tema oferă posibilitatea inițierii organizării unui evantai de evenimente culturale ce vor avea în centru patrimoniul construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul ( fizic sau virtual ), prin intermediul vizitelor, expozițiilor și activităilor tematice.

Ca exemplu : instituțiile de cultură care au sediul în clădiri, ansambluri, situri aparținând patrimoniului cultural, din orașe ori din mediul rural, sunt invitate să organizeze evenimente de prezentare a instituțiilor lor, a patrimoniului mobil/imobil/imaterial prin intermediul vizitelor, expozițiilor și activităților tematice, sau al altor modalități atractive de transmitere a cunoștințelor despre patrimoniul construit, patrimoniul mobil și desigur patrimoniul imaterial din zona respectivă și din celelalte zone ale Europei. Cele expuse constituie doar sugestii pentru organizarea unor evenimente în cadrul ZEP, urmând ca organizatorii acestora să le confere specificitate și să reflecte tema ediției a XXX-a, în România.

Scopul evenimentelor Z.E.P. este de a sensibiliza cetățenii privind cunoașterea și respectarea patrimoniului cultural local, iar în cadrul temei din acest an, de a evidenția rolul păstrării valorilor culturale tradiționale ce contribuie semnificativ la cultura europeană.

Direcția pentru Cultură a Municipiului București oferă sprijinul tuturor instituțiilor de cultură și învățământ, bibliotecilor și arhivelor publice, asociațiilor sau organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protejării patrimoniului cultural în vederea organizării evenimentelor culturale dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Ținând cont de aspectele menționate anterior, vă invităm să depuneți proiecte privind organizarea de evenimente culturale dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului, la sediul instituției noastre din strada Sfântul Ștefan nr. 3, sector 2, București, până la data de 15.08.2023.

Persoană de contact : Geanina Sîmbotin

Tel.: 0772005160

POLITICI EUROPENE

Responsabilitatea elaborării de politici în domeniul culturii revine statelor membre, iar UE poate, conform Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, să contribuie la dezvoltarea culturii statelor membre, respectând în același timp diversitatea fiecăruia dintre acestea, atât la nivel național, cât și regional, și punând în evidență patrimoniul cultural comun. Totodată, UE are competențe în sprijinirea, coordonarea și completarea acțiunilor statelor membre în ceea ce privește conservarea și promovarea patrimoniului cultural al Europei, ameliorarea cunoașterii și diseminării culturii și istoriei europene, creația artistică și literară, dar și schimburile culturale necomerciale. Pe de altă parte, pentru politica culturală implicațiile participării la Uniunea Europeană în calitate de stat membru se regăsesc în armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar în domenii precum audiovizualul, patrimoniul cultural sau drepturile de autor și conexe, prin transpunerea prevederilor unor acte normative adoptate la nivel european.

Statele membre UE pot colabora în materie de elaborare și dezvoltare de politici culturale printr-un proces de învățare reciprocă și schimb structurat de informații, aplicând metoda deschisă de coordonare (MDC). MDC asigură astfel un nou cadru pentru cooperare între țările UE, ale căror politici naționale pot fi direcționate spre anumite obiective comune. Unul dintre avantajele acestei metode ar putea fi considerată posibilitatea ca țările UE să se evalueze reciproc (presiune inter pares).

Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022 a fost adoptat de Consiliul Miniștrilor Culturii și ai Audiovizualului în luna noiembrie 2018 și stabilește cinci priorități ale cooperării europene în sfera politicilor culturale: sustenabilitatea patrimoniului cultural; coeziunea și bunăstarea; un ecosistem care susține artiștii, profesioniștii din domeniul cultural și creativ și conținutul european; egalitatea de gen; relațiile culturale internaționale.

Planul de lucru anterior, aferent perioadei 2015-2018, s-a concentrat pe următoarele priorități: cultura accesibilă și incluzivă; patrimoniul cultural; sectoarele culturale și creative, economia creativă și inovarea; promovarea diversității culturale, a culturii în relațiile UE și a mobilității.

Finanțările UE din perioada de pre-aderare a României și cele din perioada ulterioară intrării în Uniune au contribuit semnificativ și susțin în continuare dinamizarea sectorului cultural. Pentru sectoarele culturale și creative sunt disponibile în acest sens fonduri structurale și de investiții (de exemplu, Programul Operațional Regional 2014-2020), precum și fonduri comunitare destinate cooperării și mobilității la nivel european (de exemplu, Europa Creativă 2014-2020).

Dincolo de colaborarea între statele membre în cadrul oferit de politicile și inițiativele convenite la nivel european, UE creează contextul necesar pentru dezvoltarea unor mecanisme de cooperare cu state din regiuni învecinate și nu numai, precum și de stabilire a unor relații privilegiate prin încheierea de parteneriate strategice. Cu titlu de exemplu, Politica Europeană de Vecinătate a UE oferă un cadru de cooperare, inclusiv în plan cultural, cu țări din vecinătatea estică și sudică a Uniunii Europene (Algeria, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Moroc, Palestina, Siria, Tunisia, Ucraina).

De asemenea, Comunicarea comună a Comisiei Europene și a Serviciului European de Acțiune Externă Către o strategie a UE privind relațiile culturale internaționale, din iunie 2016, stabilește principiile generale ale acțiunii UE pe plan extern în domeniul cultural (promovarea diversității culturale și a drepturilor omului, abordarea holistică a fenomenului cultural, respectarea principiului subsidiarității pentru asigurarea complementarității dintre activitățile derulate de UE și de statele sale membre) și inventariază instrumentele financiare existente, care pot fi utilizate pentru promovarea dialogului intercultural, consolidarea capacității administrative și dezvoltarea industriilor culturale și creative din statele terțe.

Ca răspuns la Comunicarea Comisiei, Consiliul a adoptat, în mai 2017, Concluziile privind o abordare strategică a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale, a căror principală recomandare vizează instituirea unui grup de lucru care să abordeze teme relevante pentru relația dintre UE și statele terțe în domeniul cultural și să stabilească principii, obiective și priorități pentru o abordare strategică în materie. Astfel, grupul de lucru a elaborat un raport cu bilanțul rezultatelor obținute în domeniile promovarea mobilității și a dialogului intercultural; protejarea și valorificarea patrimoniului cultural; accentuarea rolului fenomenului cultural în dezvoltarea economică și socială a statelor terțe, propunând totodată o serie de teme noi care să fie abordate la nivel european în perioada următoare (guvernanța abordării strategice a relațiilor culturale internaționale, prin delimitarea rolurilor jucate de Consiliu, SEAE, Comisie, statele membre UE; aspecte de securitate legate de protejarea patrimoniului cultural și lupta împotriva traficului ilicit de bunuri culturale; coerența instrumentelor și a programelor de finanțare în materie; rolul culturii în contextul migrației și, nu în ultimul rând, consolidarea sectoarelor culturale și creative și a aspectelor comerciale aferente).

În plus, Concluziile Consiliului pentru o abordare strategică a UE privind relațiile culturale internaționale și un cadru de acțiune, adoptate în 8 aprilie 2019, propun un cadru strategic pentru o mai bună coordonare între instituțiile europene și statele membre, în vederea valorificării rolului fenomenului cultural în relațiile dintre Uniune și țările terțe. Setul de Concluzii conturează activități și acțiuni concrete pentru autoritățile cu competențe în materie din statele membre UE, dar și pentru SEAE și Comisia Europeană.

România a exercitat pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, ceea ce a constituit un moment de referință pentru România, în calitate de stat membru al UE. Dincolo de implicarea în stabilirea priorităților în domeniile culturii, audiovizualului și dreptului de autor, în jurul cărora va fi articulat proiectul României pentru Președinția Consiliului, Ministerul Culturii și Identității Naționale a contribuit, împreună cu instituțiile care funcționează în subordinea/coordonarea sa, la organizarea unor evenimente cu caracter cultural ce s-au derulat în România în prima jumătate a anului 2019.

PREȘEDINȚIILE CONSILIULUI UE

Președinția Consiliului UE se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. În această perioadă, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”, potrivit sistemului introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program detaliat pentru 6 luni.

Președințiile Consiliului până în 2025:

Estonia: iulie-decembrie 2017
Bulgaria: ianuarie-iunie 2018
Austria: iulie-decembrie 2018
România: ianuarie-iunie 2019
Finlanda: iulie-decembrie 2019
Croația: ianuarie-iunie 2020
Germania: iulie-decembrie 2020
Portugalia: ianuarie – iunie 2021
Slovenia: iulie – decembrie 2021
Franța: ianuarie – iunie 2022
Republica Cehă: iulie – decembrie 2022
Suedia: ianuarie-iunie 2023
Spania: iulie - decembrie 2023
Belgia: ianuarie – iunie 2024
Ungaria: iulie – decembrie 2024
Polonia: ianuarie – iunie 2025
Danemarca: iulie – decembrie 2025

Finlanda deține Președinția Consiliului UE în perioada iulie-decembrie 2019, lucrând în trio cu România și Croația. Astfel, Președinția finlandeză a propus o serie de priorități în domeniile culturii, audiovizualului și dreptului de autor, care sunt abordate și negociate între statele membre în cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire.

Principalele priorități ale Președinției finlandeze a Consiliului UE vizează:

pentru domeniul culturii și audiovizualului: demararea trialogurilor cu Parlamentul European pentru propunerea de program Europa Creativă 2021-2027; promovarea rolului culturii în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030, în contextul evoluțiilor internaționale, prin evidențierea sinergiilor între cultură și dezvoltare sustenabilă, precum și între sectorul audiovizual și competitivitate durabilă;
pentru domeniul copyright: consolidarea infrastructurii copyright, prin dezvoltarea standardelor, îmbunătățirea mecanismelor de licențiere, ameliorarea sistemului de colectare a metadatelor.

Detalii despre prioritățile Președinției finlandeze sunt disponibile pe pagina de internet a Președinției Finlandei la Consiliul UE, iar Programul poate fi accesat aici(link).

MISIUNILE PREȘEDINȚIEI

Președinția trebuie să acționeze ca un intermediar onest și neutru, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE, a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre statele membre. Președinția are două misiuni principale:

planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) și al grupurilor sale de pregătire, care includ comitete permanente, precum Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper), și grupuri de lucru și comitete care se ocupă de chestiuni foarte precise;
reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE, în special cu Comisia și cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obținerea unui acord privind dosarele legislative prin triloguri, reuniuni de negociere informale și prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.
Președinția cooperează strâns cu Președintele Consiliului European și cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE

România a exercitat Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, făcând parte din același trio cu Finlanda și Croația, alături de care a definit un set de obiective comune reunite în cadrul unui program care este pus în aplicare pe o perioadă de 18 luni. Pe baza programului elaborat de trio, fiecare dintre cele trei state membre a definit propriul program mai detaliat, pentru cele șase luni de mandat.

Prioritățile Președinției române a Consiliului UE (PRES RO) pot fi grupate în cadrul a 4 piloni de acțiune:

Europa convergenței,
Europa siguranței,
Europa, actor global,
Europa valorilor comune.

Președinția română a propus o serie de obiective importante pentru domeniul culturii, audiovizualului și dreptului de autor, stabilind dosarele tematice care au fost abordate și negociate între statele membre în cadrul Consiliului în perioada ianuarie – iunie 2019.

PRES RO a abordat o paletă largă de teme, care au facilitat substanțial îndeplinirea priorităților de lucru ale agendei europene în diverse arii de acțiune, precum: actualizarea cadrului legislativ european în domeniul dreptului de autor, în acord cu evoluțiile tehnologice; protejarea, salvgardarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural european; consolidarea unei finanțări durabile pentru sectoarele culturale și creative; asigurarea accesului tinerilor la cultură și crearea de noi oportunități pentru aceștia, în pas cu evoluțiile digitale; abordarea strategică a relațiilor culturale dintre UE și statele terțe; promovarea filmului european, cu accent pe coproducții; susținerea cooperării dintre statele membre în materie de muzică; promovarea literaturii europene și a Premiului UE pentru Literatură.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale Președinției române la Consiliul UE în domeniile gestionate de Ministerul Culturii și Identității Naționale constă în finalizarea Directivei privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală (Directiva 790/2019). PRES RO a obținut un text echilibrat, care aduce beneficii pentru sectoarele culturale și creative din UE, dar și pentru utilizatorii Internetului și cetățenii europeni în general, a căror libertate de exprimare pe Internet este consolidată.

PRES RO a transpus, de asemenea, acordul politic obținut de Președinția austriacă pentru adoptarea Directivei Satelit – Cablu (Directiva 789/2019 de stabilire a normelor privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și anumitor retransmisii ale programelor de televiziune și radio și de modificare a Directivei 93/83/CEE a Consiliului), în vederea asigurării unui acces mai bun la o ofertă transfrontalieră de conținut european de calitate, cu respectarea dreptului de autor.

Totodată, PRES RO a completat abordarea generală parțială pentru programul Europa Creativă 2021-2027, obținută anterior de Președinția austriacă a Consiliului, în scopul creării condițiilor pentru inițierea trialogurilor cu Parlamentul European.

De asemenea, PRES RO a adoptat 3 seturi de Concluzii ale Consiliului:

Concluziile privind tinerele generații creative, adoptate de miniștrii culturii și audiovizualului în Consiliul EYCS din 23 mai 2019, încurajează un acces mai bun la cultură pentru tineri și copii și sprijină măsurile de tranziție din sistemul de învățământ pe piața muncii, prin susținerea antreprenoriatului, a stagiilor și uceniciilor în sectoarele culturale și creative. Totodată, Concluziile susțin consolidarea competențelor digitale și educarea în domeniul media.
Concluziile privind îmbunătățirea circulației transfrontaliere a operelor audiovizuale europene, cu accent pe coproducții, adoptate tot în Consiliul EYCS din 23 mai 2019, propun asigurarea unui acces sporit la coproducții europene, identificând domenii importante de acțiune pentru promovarea acestora, prin măsuri de sprijin de-a lungul întregului lanț valoric și pe toate platformele de distribuție (televiziune clasică, dar și online). Documentul avansează și propuneri în sensul consolidării culturii cinematografice în rândul tinerelor generații, care promovează valorile europene.
Concluziile privind o abordare strategică a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale și un cadru de acțiune, adoptate în Consiliul Afaceri Externe din 8 aprilie 2019, propun acțiuni concrete pentru autoritățile cu competențe în materie din statele membre UE, pentru SEAE și Comisia Europeană, inclusiv în privința unei mai bune coordonări între instituțiile europene și statele membre, în vederea valorificării rolului culturii în relațiile dintre Uniunea Europeană și statele terțe.

Pe durata PRES RO au avut loc două reuniuni informale ale miniștrilor culturii, în cadrul cărora au fost propuse Declarații ce au stabilit linii directoare pentru dezvoltarea cooperării europene.

Declarația de la București, adoptată în urma Consiliului informal din 16 aprilie 2019, evidențiază importanța accesului la finanțare durabilă pentru sectoarele culturale și creative ale UE și a continuării acțiunilor în materie de patrimoniu cultural, inclusiv din perspectiva consolidării standardelor de calitate în conservarea și prezervarea monumentelor istorice, pentru ca toți cetățenii să se poată bucura de bogăția și diversitatea patrimoniului cultural european.

Prin Declarația de la Paris, adoptată în urma reuniunii miniștrilor afacerilor europene și ai culturii, prezidate de Franța și Președinția română a Consiliului UE în 3 mai 2019, este convenită înființarea unei rețele europene de expertiză în domeniul patrimoniului, care va permite statelor membre UE să își acorde reciproc asistență, la cerere, pentru a sprijini protejarea patrimoniului european aflat în pericol. De asemenea, Declarația accentuează participarea tinerilor, prin crearea de noi oportunități pentru aceștia, la proiecte de conservare și valorizare a monumentelor istorice.

Totodată, PRES RO a stabilit bazele cooperării între statele membre UE în domeniul muzicii, inclus pentru prima oară în Planul de lucru al Consiliului în domeniul culturii 2019-2022. PRES RO a deschis seria de acțiuni/inițiative în materie și a elaborat Concluzii ale Președinției dedicate acestui sector cultural, ca urmare a organizării conferinței Music Moves Europe, în perioada 20-21 iunie 2019. Setul de concluzii identifică linii de cooperare între statele membre UE, în vederea consolidării politicilor europene aferente.

În cadrul Consiliului EYCS din 23 mai 2019, dezbaterea miniștrilor culturii și audiovizualului, dedicată combaterii dezinformării (De la combaterea dezinformării la restabilirea încrederii cetățenilor UE în mass-media), a subliniat importanța unei abordări holistice și a acțiunilor de susținere a jurnalismului de calitate, a libertății și a pluralității media, precum și a independenței mijloacelor de comunicare în masă, în beneficiul cetățenilor europeni. De asemenea, statele membre UE au reliefat noi linii de cooperare pentru educația în domeniul mass-media și și-au exprimat sprijinul pentru cooperarea cu părțile relevante și pentru crearea unei rețele europene de verificatori ai veridicității informațiilor.

În marja Consiliului, la prânzul ministerial a fost abordată tematica digitizării patrimoniului cultural și utilizării inteligenței artificiale și a tehnologiilor block chain în cadrul sectoarelor culturale și creative.